În timp ce starea de alertă a devenit un “modus vivendi” al românilor, la toate nivelele, guvernanții noștri par preocupați de siguranța populației, acționând pentru implementarea unui sistem tehnic de alertare în situații de urgență (subiect al avertizărilor meteo), prin intermediul rețelelor de telefonie mobilă, denumit “RO-Alert” dar și de situația sănătății publice și a lipsei medicamentelor, prin încercarea de stopare a comerțului intracomunitar (export și import paralel de medicamente). Ce “dulci otrăvuri” sunt aceste soluții însă.. Cine alertează atâția români care nu au acces la o rețea de telefonie mobilă sau la mass-media în timp real și în special, pe aceia care nu au acces la educație sau la ocrotirea sănătății? Suma alocată pentru „RO-Alert” este de 4 Mil. Euro, în timp ce cota din PIB alocată sănătății este în continuare la un nivel nesatisfăcător pentru nevoile reale ale populației, respectiv 4,8% față de 6% cât ar fi un minim necesar pentru o relativă relaxare în acest domeniu. Desigur că cei 4 Mil. Euro nu ar redresa bugetul sănătății la nivelul scontat dar cu siguranță ar salva câteva vieți, existând deja multiple alerte în acest sens.
Ecuația dezbătută recurent anul acesta de către toți jucătorii din piața farmaceutică, autoritățile competente și/sau politicieni, rămasă în continuare fără o rezolvare, a fost: prețuri mici (cele mai mici raportate la 12 țări + 35% reducere pentru off-patent) + claw-back (20%) = retrageri medicamente (medicamente rămase: 4.230 în 2017 vs. 6.114 în 2015, respectiv 30%) + export paralel și, respectiv, găsirea unor soluții pentru favorizarea accesului la medicamente al pacienților, dramatic afectat de această situație. […] Întrucât prețurile nu pot fi crescute, prețurile mici fiind pe agenda de imagine a guvernului, iar claw-back-ul nu poate fi scăzut sau aplicat diferențiat pe inovative/generice, deoarece este singura susținere a bugetului mic alocat de guvern medicamentelor, singura soluție rămasă, conform unei logici primare și imediate, rămâne stoparea livrărilor intra-UE.
Din cele peste 2.000 de medicamente retrase de producători din rațiuni comerciale, majoritatea sunt generice cu prețuri oricum mici, reprezentând 65% din prețul medicamentelor patentate și în special, generice produse local, foarte ieftine. Genericele nu fac de regulă obiectul exportului paralel întrucât în țările vestice sau Scandinave care lansează cererea, penetrarea genericelor este mare. În plus, interesul statelor cu economii stabile și prospere, importatoare de medicamente din centrul și estul Europei, este de a face economii la nivelul bugetelor publice, prin favorizarea versiunilor importate paralel ale medicamentelor inovative. Aceasta, deoarece în opinia forurilor Europene de specialitate, importul paralel de medicamente (acesta fiind termenul corect prevăzut de Tratatul European, TFUE), rămâne singurul instrument de control al prețului medicamentelor inovative pe lângă controlul lăsat în seama guvernelor naționale și creează economii bugetelor de sănătate naționale. Există studii, care demonstrează că nivelul de competiție creat de medicamentele importate paralel generează scăderi de prețuri cu 19-22% ale medicamentelor inovative, făcând astfel posibil accesul mai facil al pacienților la acestea.
Faptul că medicamentul este considerat un “bun” care trebuie să circule liber, ca și serviciile și persoanele, nu este o “eroare sau greșeală” a liderilor din domeniul medicamentului, a competiției și justitiției Europene, ci este un fenomen bine analizat de catre toate forurile de specialitate. Mai mult decat atat, distribuția paralelă este o operațiune atât controlată cât și corespunzător reglementată, european și național. […]
Este regretabil că în România nu există o înțelegere corectă a fenomenului de distribuție paralelă în ansamblu și în special a importului paralel, pacienții noștri fiind privați de aceste alternative, care sunt mai accesibile ca preț dar și care ar substitui actuala deficiență creată de retragerea inovativelor fără alternativă generică. Demersurile făcute în această direcție de distribuitorii europeni, au rămas până în prezent, fără ecou. Totuși vom continua să aducem acest subiect pe agenda politică a guvernanților noștri, pentru a veni în mod real în sprijinul pacienților români. […]
Articol publicat in Suplimentul ZF Servicii Medicale, din 28.09.2017
http://edition.pagesuite.com/…/rea…/production/default.aspx…
Autor: Farm. Coralia Kreyer, Director executiv ADEM